
Vreau să vă povestesc o întâmplare...
Ieri, din grabă și neatenție, mi-am scrântit o gleznă. N-am băgat în seamă durerea în primele ore, dar după ce-am ajuns acasă, brusc, n-am mai fost în stare nici măcar să mă sprijin pe piciorul accidentat.
Cristi a plecat în grabă la farmacie să cumpere ceva antiinflamatoare și analgezice.
Pe drum, un bătrânel l-a oprit rugându-l să sune la salvare că nu mai poate respira.
Abia putea vorbi și încerca să-și găsească telefonul...
Cristi a sunat repede la 112 și cei de la SMURD au cerut detalii:
- Sunteți rudă cu pacientul?
- Nu, domnule, acum l-am întânit pe stradă, a răspuns Cristi.
În așteptarea ambulanței, Cristi a rămas lângă bietul bătrânel care i-a spus că îi este tare sete și i-a întins 2 lei pentru o sticlă cu apă. Cristi, fără să ia banii, a dat fuga la un magazin din apropiere și s-a întors cu o sticlă cu apă rece, spunându-i să bea încet. Bătrânelul a luat câteva înghițituri și a vrut să-i returneze sticla lui Cristi...
- Las-o la tine, moșule, că pentru dumneata am cumpărat-o!
Mulțumind, moșulețul nostru a continuat:
- Ești un om bun! Să știi că am mai cerut ajutorul la vreo cinci trecători înaintea ta și nu m-au băgat în seamă...
În foarte scurt timp, a ajuns și ambulanța.
Medicul, întorcându-se către Cristi, a făcut o remarcă surprinzătoare(pentru mine):
- Iată că mai sunt și oameni buni pe lumea asta!
Acum, stau și mă întreb:
Oare chiar atât de rău am ajuns încât să nu ne mai pese deloc de semenii noștri?
Oare chiar nu merită să acorzi 5 minute din viața ta ca să salvezi o viață?😢