"Un tânăr director de succes conducea pe o stradă de cartier, mergând puțin prea repede cu noul său Jaguar.
Se uita la copiii care ieșeau între mașinile parcate și a încetinit când i s-a părut că vede ceva.
O cărămidă s-a spart în ușa laterală a Jaguarului.
Tânărul a frânat, a ieșit furios din mașină și l-a apucat pe cel mai apropiat copil:
- De ce ai făcut asta? Știi cât va costa paguba asta?
Copilul a cerut iertare, implorându-l:
- Te rog, domnule! Te rog! Îmi pare rău, dar nu știam ce altceva să fac. Am aruncat cărămida pentru că nimeni nu s-ar opri...
Cu lacrimi curgându-i pe față, copilul a arătat un loc chiar în jurul unei mașini parcate.
- Este fratele meu... S-a rostogolit de pe bordură, a căzut din scaunul cu rotile și nu pot să îl ridic. Vrei să mă ajuți să-l ridic? E rănit și e prea greu pentru mine.
Mișcat dincolo de cuvinte, tânărul director a ridicat în grabă pe băiatul cu handicap, apoi a scos o batistă de in și i-a tamponat rănile.
- Îți mulțumesc și Dumnezeu să te binecuvânteze!, i-a spus copilul recunoscător.
Prea zguduit de întâmplare, bărbatul a privit cum copilul își împingea fratele pe trotuar către casă.
A avut o plimbare lentă către mașină.
Pagubele au fost vizibile, dar nu s-a obosit niciodată să repare ușa laterală zdrobită.
El a păstrat adâncitura acolo pentru a-i aminti acest mesaj:

<<Nu trece prin viață atât de repede încât cineva să fie nevoit să arunce o cărămidă în tine pentru a-ți atrage atenția!>>"

Tradus din www.gotothings.com/motivation/ ...

Sursa foto: unsplash.ro



"Mă aflam într-o cofetărie și așteptam la rând, apreciind din priviri prăjiturile din vitrină. În fața mea era un bărbat tânăr, nu știu dacă avea mai mult de 25 de ani. A făcut poză vitrinei, probabil se consulta cu cineva... În fața lui era un bătrân care punea diverse întrebări despre prăjituri, iar vânzătoarea îi explica totul cu multă răbdare. Bătrânul părea interesat de o prăjitură care să nu aibă nucă sau ceva crocant și m-am gândit că probabil își dorea să evite alimentele tari din cauza danturii. Apoi a întrebat cât costă două prăjituri dintr-un fel și cât costă două din alt fel. A ales prăjiturile cu mousse de ciocolată, despre care vânzătoarea i-a spus, mai devreme, că sunt mult mai bune și mai fine.
- Înainte să le împachetați, vă rog să îmi dați voie să le plătesc, am doar card și am pierdut socoteala lunară, nu știu dacă mai sunt destui bani acolo înăuntru...
Aceasta a introdus suma pe pos și, în timp ce bătrânul era atent la portofel ca să își scoată cardul, tânărul din fața mea a atins repede pos-ul cu cardul lui și i-a făcut un semn discret vânzătoarei să nu îl dea de gol. Bonul fiscal a ieșit imediat, fiind o sumă mică nu a fost necesară introducerea codului pin. Bătrânul i-a întins cardul vânzătoarei, iar aceasta, puțin încurcată, a mimat că îi folosește cardul pentru plată.
- A mers?, a întrebat bătrânul.
- Sigur. Uitați și bonul. Împachetez acum și prăjiturile. Le doriți pe cartonaș sau într-o caserolă?
- Ar fi bine în caserolă, am de umblat mult cu ele. Le duc unui prieten bolnav, este în spital, săracu'.
Vânzătoarea a împachetat prăjiturile, iar bătrânul i-a mulțumit și a plecat, cu pași greoi, salutându-ne pe toți cei care așteptam la rând.
Iar undeva, pe un pat de spital, un suflet a primit o mică bucurie dulce, care a ajuns la el printr-o magie făcută de doi îngeri... ❤️"


Comments (2)
devorez-cuvinte :  Asta îmi amintește de o farmacistă care a cerut cardul Catena altcuiva din spate care stătea la rând, pentru a-l folosi pentru cel din față care nu avea card. Un gest de generozitate.
dimovalin :  Foarte frumos... Putin probabil din punct de vedere al scenariului in sine, nu al gestului frumos😊De unde este citatul?

Am intrat în perioada semnificativă a sărbătorilor!

Vor reîncepe acele recomandări, îndemnuri de genul "De Crăciun să fim altfel, să fim mai buni ca până acum etc".

De mulți ani recunosc că mă aproape deranjează această temă deoarece nu înțeleg de ce doar în această perioadă trebuie să fim mai buni.

De ce să nu fim mai buni și când vine primăvara? Sau toamna? Bineînțeles că și vara...

Asta într-un fel ne face ipocriți, dacă în loc să fim mai buni cu adevărat și să ne deschidem sufletul față de ceilalți, o facem pentru că așa e "tradiția" și că de Crăciun trebuie să facem fapte bune și să fim mai buni.

Am creat Heyadoo pentru a ne afla non stop într-un Crăciun în care putem cu adevărat să fim reali, umani și mai buni, fără să ne mai întoarcem și la calitatea de a fi mai răi ca să așteptam iar Crăciunul să devenim din nou mai buni!

Putem să considerăm în fiecare zi ca peste aproximativ 19-20 de zile vine un Moșuleț grăsuț cu barba albă în costum roșu dacă doar așa putem privi în jurul nostru sau ne putem îndrepta privirea în jos către cei muuult mai nefericiți ca noi și în mare nevoie!

Doar că în loc de acest personaj, ne apreciază Robohey și ne oferă puncte de responsabilitate socială!

De fapt, totul a pornit de la ONG-ul care bineînțeles că ne are pe listă pe mine și pe nașu și ne sună.... că se apropie Crăciunul și că vine timpul să ne gândim la cei care nu au.. etc.

Așadar, hai să schimbăm percepția din "ocazia de a fi mai buni acum că suntem în pragul Crăciunului" în "obiceiul zilnic de 30 de minute- o oră de Heyadoo în care putem să fim mai buni prin cu tot ceea ce contribuim" și "obiceiul lunar de a practica generozitatea țintită pentru una sau mai multe persoane în nevoie".

Ce ziceți?
Am postat și un video cu o super colecție de Christmass Carols!


Comments (2)
nicoleta1 :  Asa este. Magia Craciunului se poate manifesta in fiecare zi , trebuie doar sa fim mai atenti la ce se intampla in jurul nostru si sa practicam compasiunea fata de semenii nostri.
devorez-cuvinte :  Așa gândesc și îmi doresc și eu. Există și multe melodii românești cu acest specific care îmi plac.

Copyright © 2022 Heyadoo Rights Reserved | Webmaster: VortexInfo